Manastirea Moldovita este una dintre cele mai vechi asezari calugaresti, cu un important trecut istoric, situata la 15 km distanta de satul Vama.

Originea manastirii nu este cunoscuta cu precizie, insa traditia o aminteste inca din perioada voievozilor Musatini. Sub domnia lui Alexandru cel Bun a fost zidita prima biserica din piatra, atestata de documente intre 1402 - 1410 cu intregul ansamblu de contructii, avand hramul Buna Vestire si fiind deja un centru cultural. Manastirea lui Alexandru cel Bun a rezistat pana la sfarsitul secolului al XV-lea, cand s-a prabusit din cauza unor alunecari de teren - ruinele ei se vad si astazi la 500 m distanta de actuala constructie. Dorind sa continue existenta asezamantului, voievodul Petru Rares ii schimba amplasamentul si construieste in 1532 noua biserica (care s-a pastrat pana astazi), inchinand-o aceluiasi hram. In aceeasi perioada, manastirea este imprejmuita cu ziduri si turnuri de aparare, capatand aspectul unei mici fortarete. Pe ruinele fostelor locuinte a fost ridicata in 1610 - 1612 clisiarnita (casa egumeneasca) de catre episcopul Efrem de Radauti.

Din punct de vedere arhitectonic, biserica pastreaza traditionalul plan tricong, cu cinci incaperi despartite prin pereti plini, strapunsi cu usi pe mijloc si cu sistem de boltire separata la fiecare incapere. Spre deosebire de alte biserici moldovenesti, la Moldovita apar elemente noi, cum sunt pridvorul monumental deschis, cu cinci arcade mari care da maretie monumentului, tainita (incapere situata deasupra camerei mormintelor) si semisoclul din jurul bisericii - aceste elemente apar numai la constructia bisericilor din epoca lui Petru Rares. Boltile pridvorului sunt in stil moldovenesc in forma de cruce. Intrarea in pronaos se face printr-un portal monumental, sculptat in piatra in stil gotic, cu o usa de lemn de stejar, imbracata in fier. Pronaosul dreptunghiular este luminat de patru ferestre mari, cu ancadramente gotice, la partea superioara cu trilobi.